Croatiae auctores Latini: inventa |
domum | quaere alia! | qui sumus? | index auctorum | schola et auxilia | scribe nobis, si corrigenda inveneris! |
Feric Gvozdenica, Duro (1739–1820) [1794]: Fabulae, versio electronica, 2266 versus, verborum 52873, ed. Sanja Peric Gavrancic [genus: poesis - fabula] [numerus verborum] [feric-d-fab.xml]. Si vis in lexico quaerere, verbum elige et clavem 'd' in claviatura preme.
XII.
Nuda salus, praesens morbus. Sanus aegrotans. Praesente morbo se teneri Corbulo, Sanum indicabat lucidus quem oris color, Medico asserebat. Exterius hic cernere Cum signa morbi nulla posset, indole Meticulosa Corbulonem credidit, Tetrasque monuit inquieto ut pectore Curas abigeret. Alter obfirmatius Perstans priore fixus in sententia Medicum coegit nominare plurimos, Occultioris esse qui generis solent Morbos, ut hominis proprium deprenderet. Cumque hic eorum se negaret quopiam, Quos indicabat, affici, jam coeperat Timere medicus, tristis humor impotem Ne mentis hominem reddidisset. Corbulo, Cui praeter unam sanitatem caetera Deerant, medentem cum videret anxium Se propter, illam verbis rem secuit tribus: Ne plura, quaeso; nam mihi pol! adest salus, At nuda cum sit, morbi germana est soror. Perinde egestas summa ab hominibus solet, Ac quodvis aliud triste permetui malum. Priciza XII. Pr. Golo ſdravglje, gotova nemoch. ſdrav nemochjan. Daje ſloces Scturiza ljekaru vegljasce, ſasve pomast liza, sraznaga kaſasce. Nemochi bigljega s' dvora er vidit nj, Naravi on gnega plascive odvech mni Jerga svjetovati uſe da ſlu voglju, 5 I brighe tjerati bude, kêga koglju. Scturiza al er isto govorit sljedimu, Ljekar mnoghe uſ tô nemochi broimu, Ke ù nami stati obicnesu ù potaj, Damue obaſnati, kû ima cjovjek taj. 10 Niednom on od ti' gnemu er odgovara Nemochj da pati, strah uſe ljekara Zarna [...], raſbita, odviscju kû ù gnem mni, Luda, al mahnita jurga ucinila nj. Scturiza, komu sva van ſdravglja nestasce, 15 ſa sebe sckarbgliva ljekara er vidjasce, Raſdrjesci uſo ti s' tri rjeci ovako. Naprjeda vechje ti nehodi nikako. Ja ſdravglje doista da imam, budti ſnat, Al golo erje tô, nemochi on jest brat. 20 Ubosctva toliko gljudise strasciti Opchje, ſlu koliko najvechjem na sviti. Pripov. XII. Gollo ſdravglie, Gottova Nemoch. ſdravv Nemochian. Stanovitto potvardiva Svom Ljecniku Mlad Lovorko, Daga Nemoch bolleſniva Mucci gorko. Nijedan bigliegh od Nemochi 5 Mosge Liecnik jur poznatti, Nesna kêchie tad pomochi Gnemmu datti. Sumgni daje svê Naravvi Prem strascivve, termu recce, 10 Da svê Misli hude ostavvi Na dalecce. On stanovvit sillovoje Da Liecnike skuppit budde Ki Nemochi jeda svoje 15 Posna trude. Liecnik pomgniv immennuje Kogod liecit dobro ummje: Toij bessjeddi nevjerruje, Miran nie. 20 Sumgni Liecnik s' svom stavnosti, Da nebuddu hude voglie Usroccitti Mahnittoſti Trud, Nevoglie. Nù Lovorku, kôm nestaju 25 Osvèm sdravglia stvari ostale Gnegga taj – cjaſ osdraviaju Rieci malle. Vechme liecit, recce, ostavvi, ſdravjam tvoje beſ pomochi: 30 Gollo sdravglie bigliegh pravi Jest Nemochi. "Prid ubosctvom strah immatti Svegh obbicciaj jest Cjovîku, Nêgh da svakko slo kuſciatti 35 Budde vjku."
Feric Gvozdenica, Duro (1739–1820) [1794]: Fabulae, versio electronica, 2266 versus, verborum 52873, ed. Sanja Peric Gavrancic [genus: poesis - fabula] [numerus verborum] [feric-d-fab.xml]. |
Zbirka Croatiae auctores Latini, rezultat Znanstvenog projekta "Digitalizacija hrvatskih latinista", dostupna je pod licencom Creative Commons Imenovanje-Nekomercijalno-Dijeli pod istim uvjetima 3.0 Hrvatska.
Za uporabe koje prelaze okvire ove licence obratite se voditelju projekta.